Bine te-am (re)găsit!M-am tot gândit despre ce să scriu azi și, inspirată de faptul că, în premieră (probabil mondială), al meu fiu și-a mâncat azi ciorba de pește în cireș, m-am gândit să vin puțin în ajutorul părinților de copii mai.. pretențioși în ceea ce privește mâncarea.
Copiii își exprimă uneori temerile refuzând mâncarea sau venind cu tot felul de cereri mai mult sau mai puțin absurde (cam cum ar fi să mănânce ciorba de pește cocoțați pe o creangă, între cireșele amare pârguite).
Noi le putem răspunde în mai multe feluri: punând limite ferme și clare, care pot duce la “o să mănânci tu când ți-o fi foame”, sau cedând și oferindu-le clasicele paste goale. Am trecut și noi prin toate variantele, stați liniștiți.
Ce merge totuși cel mai bine? Jocul! Jocul care detensionează, relaxează, stârnește râsete eliberatoare.
Așadar, atunci când cei mici mai fac “fițe” ori “mofturi” la masă sau se ridică și pleacă, vă propun să încercați următoarele jocuri:
- Suntem la masă și copilul refuză mâncarea. Iau o porție în lingură, mă îndepărtez cu ea și spun: “Roșiile și carnea asta au evadat din farfurie! Hai, repede, să le oprim!” Poate nu totul va fi recuperat, dar cu siguranță atmosfera se va detensiona și copilul va “salva” o parte din mâncare.
- Super glue – jocul pentru copiii care nu stau la masă: mă prefac că dau cu super glue pe scaun, apoi, când copilul se ridică, spun: “Vai, cred că era expirat lipiciul! Hai să mai dau o dată!” Copilul se va așeza iar, va mai lua o îmbucătură, apoi îmi va arăta că și de data asta se poate ridica. Va fi o masă cu voie bună și cu un copil care a mai stat și pe scaun.
- Și jocul nostru preferat atunci cand mancam pizza: îi punem în față câte 3 bucățele de pizza și spunem că sunt tablouri. Apoi, când noi nu ne uităm, vine un șoricel și fură câte un tablou. Și tot așa, până se satură șoricelul.
După cum ați observat, ne jucăm și când vine vorba de pizza. Asta nu pentru că nu îi place, ci pentru că e amuzant și ne simțim bine.
Ne jucăm la fiecare masă? Nu. Îl lăsăm să mănânce ciorba în cireș de fiecare dată? Nu. Îi punem limite? Da. Dar, uneori, parcă și nouă ne place mai mult să ne jucăm. Chiar și la masă.
Un weekend plăcut vă doresc și vă aștept și săptămâna viitoare cu o nouă idee de joc!
Lasă un răspuns