Anxietatea copiilor gestionată sănătos

Anxietatea copiilor gestionată sănătos presupune să ne adresăm în primul rând nevoilor specifice celor mici, în funcție de vârsta acestora. Astfel, în acest articol veți găsi sfaturi grupate pe etape de vârstă ale copilului, care adresează problemele specifice ce pot apărea în intervalul menționat.

În articolul trecut am discutat cu Psih. Mihaela-Leocadia Hartescu despre cum identificăm anxietatea la copii. Asta, bineînțeles, după ce ne ocupăm de anxietatea prezentă în propriul nostru corp. 

Astăzi, în ultimul articol-interviu dedicat anxietății, mai facem un pas înainte și vorbim despre:

Cum poate fi gestionată sănătos anxietatea copiilor

Pornesc de la premiza că fiecare copil, părinte și relație părinte-copil este unică. Invitația este de a folosi toate cunoștințele despre propriul copil, despre tine ca și părinte și despre relația voastră pentru a găsi soluții creative bazate pe principiile de mai jos.

Copiii cu vârsta până la 2 – 3 ani

Cu cât sunt mai mici, până la 2-3 ani, cu atât reacțiile și emoțiile lor oglindesc emoțiile și trăirile noastre. Pentru această grupă de vârstă cel mai mare ajutor este să avem grijă de noi și de propriile emoții.

Copiii cu vârsta de 3 – 6 ani

Pentru copiii cu vârsta de 2/3-6 ani jocul simbolic este modalitatea preferată pentru mulți copii de a elabora ceea ce trăiesc.

Deși mulți părinți trebuie să lucreze de acasă (unii chiar mai mult decât lucrau in mod normal la birou), găsiți-vă un moment din zi în care să fiți prezent doar pentru copil/copii, dedicându-le toată atenția. Lăsați-vă implicat în jocul pe care îl vrea el/ea și urmăriți-i nivelul de energie, conținutul jocului, eventualele mesaje (dacă este un joc de rol).

Unii copii sunt mai fizici, alții nu, însă dacă nu aveți privilegiul de a putea ieși în curte sau pe balcon, merită să aveți la îndemână mai multe idei de jocuri fizice în casă, pentru a ajuta copilul ca prin mișcare să își gestioneze energia și emoțiile: cursa cu obstacole, de-a prinselea, bătaia cu perne, pus în scenă povești, filme sau desene animate (cu ceva acțiune). Jocurile senzoriale – cu nisip, pictat cu mâinile, plastilina, aluat, făină – au de asemenea puterea de a ne ajuta să ne co-reglăm emoțional.

Însă aproape întotdeauna soluțiile geniale vin de la ei! Ascultați-i și întrebați-i – sunt sigură că vă vor arăta/spune de ce anume au nevoie.

Seria Noni și emoțiile, Poveștile norilor, Monstrul culorilor, Povestea florilor sunt câteva povești care vă pot însoți în a vorbi despre emoții și a construi un limbaj emoțional și metafore comune.

Copii cu vârsta de 6 – 10 ani

Pentru copiii de vârstă școlară, capacitatea lor cognitivă mai dezvoltată vă permite să aveți discuții mai avansate. Dacă cumva ați citit Harry Potter, merită reluat fragmentul din Harry Potter și Ordinul Phoenixului în care, în urma suspendării forțate a lecțiilor din cauza comploturilor și amenințărilor forțelor întunecate care apar în școală, elevii de la Hogwarts decid să facă ceva și drept urmare încep să organizeze grupuri secrete de studiu, transformând această experiență și fiind transformați de experiențele avute și propria lor contribuție. Discutați despre acest fragment cu copilul vostru, vedeți ce crede el despre ceea ce se întâmplă și ajutați-l să reflecteze la sensul lucrurilor, la ceea ce vrea să învețe dincolo de lecțiile cu care mulți copii de vârstă școlară sunt bombardați în această perioadă.

Și dacă nimic nu funcționează?

Un sfat foarte folositor pe care l-am primit ca proaspătă mamă a fost: “atunci când nimic nu pare să funcționeze, scoate copilul afară sau fă-i o baie”. Dacă aveți o curte/balcon și cadă/cădiță/lighean, ambele sunt aplicabile. Dacă nu, o baie cu spumă și câteva jucării poate face minuni! Folosiți apa care curge (prin duș sau robinet) și invitați copilul să lase ca apa să îl curețe de toate emoțiile pe care le simte, de oboseală, de frustrare, furie, tristețe (întrebați copilul – dacă vorbește – ce emoții simte și vrea să le lase să curgă).

Dezvoltarea inteligenței emoționale

Preventiv pentru gestionarea emoțiilor ajută mult să discutați despre ele și să aveți o metaforă pentru diferitele emoții: emoțiile sunt ca niște nori, unii pufoși care aduc bunăvoie și râsete, alții mai gri care aduc tristete, alții negri și grei care tună și fulgeră când suntem furioși. Însă toți acești nori vin, stau o vreme, iar apoi pleacă (principiul impermanenței!). Și dacă vrei să îi ajuți să plece mai repede, putem face jocul “respirației” (ajutând copilul să respire abdominal) și putem sufla spre el. Când copilul este liniștit, puteți discuta și găsi împreună idei despre ce îl ajută când se simte trist, furios, când îi este frică.

Dacă nouă nu ne este teamă de emoțiile noastre și ale lor, acestea își vor urma cursul normal – vin, stau o vreme, și pleacă.

Merită să ne reamintim că sănătatea emoțională și mentală a copiilor noștri și a noastră sunt ceea ce contează cu adevărat atât pe termen scurt cât și pe termen lung!

Cu speranța că v-am fost de ajutor, atât eu, cât și psih. Mihaela-Leocadia Hartescu vă invităm pe grupul Făurim Oameni – ajutor în parenting unde veți găsi articole utile și o comunitate formată din părinți care doresc să își crească copiii cu empatie și respect.

Referințe:

Sheryl Paul (2019), The Wisdom of Anxiety, Aster

Dr.Emma Farr Rawlings (2018), The Divine Child, Waterside Press

Dr.Shefali Tsabary (2012), Parintele Conștient, Ed.Trei