La evenimente sunt întrebată deseori despre cum am putea face ca cei mici să nu devină dependenți de tehnologie, sau cum i-am putea dezvăța de acest obicei, care odată format este foarte greu de controlat.
Ei bine, vreau să vorbesc despre cum putem crește copii sănătoși, pentru care tehnologia este doar un instrument și nu un mod de viață.
Chiar așa, te-ai gândit care este impactul pe care-l are tehnologia asupra unui copil care este expus la ea încă de când este foarte mic?
Putem spune că acum creștem primele generații care au acces la tehnologie încă din copilărie. Adevărul este că nu cunoaștem impactul unei astfel de educații, pentru că nu există un precedent. Tot ceea ce putem face este să intuim direcția în care ne îndreptăm.
Noi, adulții de astăzi, am copilărit într-o perioadă în care interacțiunea prin joacă era cea mai accesibilă formă de divertisment, de care ne bucuram aproape zilnic. Astfel, am învățat să interacționăm cu ceilalți, să ne conectăm cu ei și să ne dezvoltăm inteligența emoțională.
Din păcate tehnologia folosită în exces scade inteligența emoțională.
Ce este inteligența emoțională ?
- capacitatea de a recunoaște propriile emoții, precum și emoțiile celorlalți
- capacitatea de a-ți gestiona emoțiile, precum și cea de a le exprima într-un mod corespunzător
- abilitatea de a răspunde la emoțiile celorlalți
Probabil cea mai importantă abilitate pe care o stăpânim atunci când vine vorba de inteligență emoțională este aceea de a recunoaște cu ușurință emoțiile umane, atunci când le vedem la ceilalți. Îi putem oglindi și empatiza cu ei, le arătăm compasiune. Or, ce emoții poate învăța un copil de la un emoticon sau un avatar virtual? Cum poate oglindi el o față zâmbitoare care este departe de orice expresie autentică umană a emoției ?
De asemenea, apare sindromul gândirii accelerate (SGA), așa cum Augusto Cury l-a numit. Acesta spunea că expunerea constantă la un flux mare de informații determină o hiperactivitate în gândire și scăderea puterii de concentrare. Capacitatea de menținere a atenției pentru creierul unui om a scăzut de la 40 de minute în 1900, la doar 8 secunde în 2014. În condițiile în care capacitatea de menținere a atenției este de 9 secunde la un pește de acvariu.
Telefon mobil, tabletă, laptop, notificări pe facebook, mesaje, e-mail-uri. Sincer, ție cam cât de greu ți se pare să duci la capăt ceva ce ai de lucru, având toate aceste distrageri? Dacă nouă ne este greu, cam cât de greu îi poate fi copilului care crește cu acest stil de viață dependent?
Acesta este un trend în fața căruia cu toții suntem vulnerabili, însă ca adulți noi avem deja dobândite anumite deprinderi pe care le stăpânim și pe care le putem folosi.
Interacțiunile de la locul de joacă, conflictele, legăturile de prietenie, jocurile, toate acestea sunt fundamentul pe care un copil își va dezvolta și la maturitate relațiile cu ceilalți. Spre exemplu, învățăm să rezolvăm inteligent confliectele cu ceilalți după zeci de experiențe în care tacticile noastre au eșuat. Sunt deprinderi pe care copiii încep să le folosească din ce în ce mai rar. Nimic nu poate compensa cu interacțiunea autentică dintre doi oameni.
Și ce-i de făcut?
Citește următorul articol și află ce poți face în acest sens.