Ceea ce ni se induce și simțim zilele acestea este o stare generalizată de anxietate. Manifestarea anxietății se poate face prin probleme de somn, grijă excesivă, tensiune musculară, comportamente compulsive, probleme digestive, temeri mai mult sau mai puțin raționale, panică.
Indiferent de ceea ce ne rezervă viitorul, avem cu toții nevoie să trecem cu bine peste provocările care apar zilnic, să ne păstrăm pe linia de plutire.
Am rugat-o pe Psih. Mihaela-Leocadia Hartescu să ne ajute să trecem prin hățișul de emoții și stări și să ne spună cum ne putem ajuta pentru a depăși cu bine perioadele provocatoare. Descoperiți în paragrafele următoare ceea ce am aflat.
Diferența între anxietate și grijă
Anxietatea poate fi definită ca sentimentul pervaziv de frică, nesiguranță și senzația de a fi constant în pericol, în absența unui pericol real sau ducând la dimensiuni catastrofice amenințarea reală.
O anumită doză de frică ne ajută să nu desconsiderăm riscurile și consecințele de a fi contaminați cu COVID-19 sau de a fi purtători asimptomatici, însă putând pune în pericol alte persoane vulnerabile.
De asemenea, anxietatea este un indicator pentru nevoile noastre și ceea ce este important pentru noi. Dacă am folosi metafora unei cepe pentru a ilustra ceea ce experimentăm și simțim, panica sau anxietatea generalizată sunt primele foi ale cepei. Ducându-ne mai în profunzime cel mai probabil este ca sub anxietate sa găsim iubirea nemăsurată pentru copiii și familiile noastre (care vine la pachet cu teama de a nu-i pierde), nevoia de siguranța, nevoia de a aparține, nevoia de conexiune și relaționare.
Putem diferenția între doza “sănătoasă” de grijă și anxietate prin intensitatea emoției (de obicei însoțită de simptomele corporale menționate la începutul articolului) și prin capacitatea de gândire clară. (anxietatea și panica de obicei ajung să fie copleșitoare, interferând cu capacitatea de funcționare optimală a cortexului prefrontal – responsabil de procesele de gândire și decizionale).
Sfaturi practice în caz de manifestare a anxietății (pandemie)
Ce sfaturi practice aveți pentru părinții cărora le este teamă pentru sănătatea celor dragi, care se gândesc la ce se poate întâmpla dacă se îmbolnăvesc și nu au cu cine lăsa copilul, care sunt terifiați că poate peste câteva luni nu vor mai avea bani pentru strictul necesar?
Știu că acestea sunt temeri normale în situația de extremă incertitudine în care trăim acum.
Însă, în cele din urmă, este vorba despre a realiza, de fiecare dată, unde avem control și unde nu. Un model grafic util este unul format din 3 cercuri concentrice: cercul central este zona care reprezintă ceea ce este sub controlul nostru, al doilea cerc este zona de influență (lucruri pe care le putem influența), iar al treilea cerc reprezintă tot ceea ce este în afara controlului nostru.
Nu putem controla viitorul, nu putem controla starea de sănătate sau impactul virusului asupra celor din jur. Ceea ce putem controla este modul în care alegem să răspundem fricilor și situațiilor cu care suntem confruntați. Putem controla modul în care stăm în contact cu propria lume interioară și cum alegem să răspundem. De asemenea este în controlul nostru cât de multă responsabilitate suntem dispuși să ne asumăm pentru bunăstarea noastră emoțională și mentală și cea a copiilor noștri. Ne putem lasă copleșiți de frică și să acționăm bazându-ne pe fricile noastre sau putem activa compasiunea pentru noi înșine și pentru ceilalți și recunoștința pentru ceea ce totuși avem și apreciem, chiar și în mijlocul situațiilor stresante.
Cu speranța că v-am fost de ajutor, atât eu, cât și psih. Mihaela-Leocadia Hartescu, vă invităm pe grupul Făurim Oameni – ajutor în parenting unde veți găsi articole utile și o comunitate formată din părinți care doresc să își crească copiii cu empatie și respect.
Referințe:
Sheryl Paul (2019), The Wisdom of Anxiety, Aster
Dr.Emma Farr Rawlings (2018), The Divine Child, Waterside Press
Dr.Shefali Tsabary (2012), Parintele Conștient, Ed.Trei
Lasă un răspuns