Renunțarea la scutec

Era 10 noaptea. Avea vreo doi ani și ceva, bona îi spusese că e prea mare ca să mai poarte scutec, iar el ne spunea că nu îl mai vrea, să nu i-l punem. Era evident că nu avea cum să renunțe mai întâi la scutecul de noapte, ordinea era alta, iar noi știam asta. L-am luat în brațe, i-am spus că înțelegem ce își dorește și că îl vom ajuta să ajungă acolo, pas cu pas. A durat o oră ca să se liniștească. O oră cu plânset, suspine, frustrare din partea noastră, văzând cât de ușor se poate strica ceva ce muncești să clădești. Doar cu câteva cuvinte. Dacă cedam și îl lăsam să doarmă fără scutec, ar fi reținut totul ca fiind un eșec. Dar nu a fost.
La aproape 5 ani am reușit să “renunțăm” la scutecul de noapte. Definitiv și fără vreo problemă. De obicei încerc să nu vorbesc la plural, dar de data asta chiar a fost o muncă de echipă pe parcursul câtorva ani.
Totul a început devreme, pe la vreun an și opt luni, când a văzut o poză cu o oliță într-o carte pentru copii, i-am explicat ce este și a vrut și el. Pe la doi ani o folosea deja ca să facă pipi în ea uneori. Perioada asta a durat destul de mult.
Apoi a vrut și el chiloți, i-am luat, a început să îi poarte, dar când era vorba să facă caca, cerea scutecul. Asta se întampla deja aproape de trei ani.
Înainte să nasc (la trei ani și patru luni ai săi) deja făcea și caca la oliță în majoritatea dăților. Probabil ar fi renunțat atunci dacă nu apărea sora mai mică.
Totul s-a schimbat după ce am născut, a trecut prin vestita regresie și a revenit la a purta scutec atunci când făcea caca. Abia înainte de a face patru ani a rămas la a purta scutec doar noaptea. Ne-a prins vara așa și, cum bea multă apă seara și noaptea și o mai aveam și pe cea mică care se trezea des, am zis să așteptăm până se face frig afară.
Între timp ne-a spus că nu e pregătit. Iată-ne așadar aici. Într-o zi am stabilit că gata, renunță. Îl scoală soțul o dată pe noapte, pe la 11-12, face pipi și apoi se culcă la loc. De o lună de când a renunțat, a avut un singur accident, pentru că am uitat noi să îl trezim.
Uitându-mă înapoi, îmi pare simplu. Nu l-am forțat, nu a avut vreodată momente în care să fie constipat, să facă prin casă. Totul a mers natural. Și da, puteți spune că e foarte mare, dar pentru noi e o bucurie că am făcut totul în ritmul lui, i-am respectat corpul și am făcut fiecare pas înainte atunci când a fost pregătit.
Ce am învățat din tot acest proces?
  • Copilul nu este pregătit să folosească olița înainte de un an și jumătate, poate chiar doi, depinde mult de el.
  • Trebuie ascultate semnele copilului. El îi vede pe adulți și dorește să îi imite. Cu siguranță își va dori să “meargă la baie” atunci când este pregătit.
  • Părinții trebuie să aibă răbdare. Multă răbdare. Aceste schimbări nu se petrec peste noapte și uneori copilul face doi pași înainte și unul înapoi.
  • În cazul familiilor cu mai mulți copii, cel mare va trece probabil printr-o perioadă de regresie, așa că renunțarea la scutec va dura mai mult.
  • Nu trebuie să ascultăm de gura lumii.
  • Trebuie să avem încredere în copil.
Când e un copil gata să înceapă antrenamentul la oliță?
Nu este o anumită vârstă agreată în acest sens, dar, de obicei, copilul ar trebui să aibă peste doi ani. De ce? Pentru că trebuie să poată să se așeze singur și să se dea jos de pe oliță fără ajutor, trebuie să poată să spună când are nevoie să meargă la oliță și să conștientizeze ce se întâmplă cu corpul său, să poată să țină scutecul uscat între timp și să se poată dezbrăca singur.
Ce ajută?
Să îi arătăm ce se întâmplă, să îi explicăm ce se petrece în corpul nostru, să avem răbdare.
Ce nu ajută?
Să forțăm copilul, să îl obligăm, să îl pedepsim, să îl rușinăm, să îl comparăm cu alți copii.
Fiecare copil e unic, având fiecare ritmul său.
Puteți să mai urmăriți pe acest subiect și..
.. despre oliță, scutec și încrederea în copil în două episoade: aici și aici 
Tot despre o renunțare, de data aceasta la suzetă, am scris aici.
Dacă te-am ajutat, te-am inspirat, te-am bucurat cu poveștile mele pentru copii, te invit să urmărești pagina de facebook Făurim Oameni .(Like, Follow – see first – ca să și apară în news feed). Mulțumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *