Copiii își manifestă și ei anxietatea, la fel ca adulții, prin modificări pe plan emoțional și comportamental.

Acum ceva timp am publicat un interviu cu Psih. Mihaela-Leocadia Hartescu despre cum putem să ne gestionăm noi, adulții, anxietatea. Nu de alta, dar ne punem noi masca de oxigen mai întâi, ca să ne putem ocupa apoi de ei într-un mod responsabil. Altfel, nu facem nicio treabă.

Iar astăzi vorbim despre anxietatea celor mici. Psih. Mihaela-Leocadia Hartescu ne ajută de această dată să trecem prin hățișul de emoții pe care le simt copiii noștri. Iată ce am aflat:

 

Cum identificăm anxietatea la copii? 

 

În această perioadă în care cei mici și cei mari și-au schimbat rutina, și poate au schimbat casa (ducându-se la bunici, la țara etc), este normal să fi apărut modificări ale somnului, apetitului, energie, schimbări pe plan emoțional și comportamental.

Ce ar trebui să ne atragă atenția?

Putem astfel urmări dacă modificările privind aspectele de mai sus sunt constante și persistă:

• somn agitat, coșmaruri, frica de separare
• lipsa poftei de mâncare, sau din contră, nevoia de a mânca mai mult față de cât mânca de obicei
• apatie, refuzul de a se juca
• conținutul și procesul jocului – jocul este modalitatea privilegiată prin care copiii elaborează emoții, conflicte, traume. Atâta timp cât copilul reușește să exprime fricile, furia, preocupările și dorințele prin joc, este un semn pozitiv.
• relația de atașament cu părinții (tantrumurile frecvente, frica de a nu pierde părinții)

 

Vârsta copilului contează

De asemenea, merită considerată perioada de dezvoltare a copilului. Anumite manifestări sunt specifice anumitor etape. De exemplu, frica de separare este specifică perioadei 10-18 luni, iar tantrumurile au o intensitate particulară în jurul vârstei 2/4 ani.

Deși pot exista excepții, în general la copiii sub 10/12 ani (pre-pubertate) atunci când vorbim despre anxietate, vorbim de fapt de anxietate ca și simptom in relația cu familia. Din acest motiv, este foarte important ca noi ca și părinți sa fim conștienți de propriile emoții și sa găsim modalități pentru a le tolera și gestiona. Astfel, felul in care gestionam propriile emoțiile devine exemplu pentru copilul nostru, ajutându-l să conștientizeze, să simtă și să își gestioneze emoțiile. Cred cu putere că cei mici sunt foarte acuți observatori și simt amplificat, la nivel emoțional. Astfel, având grijă de propriile emoții, evitam riscul de a ne “contamina” copilul cu anxietatea noastră, iar el să exprime emoțiile pe care noi nu reușim sau nu ne dăm voie să le simțim/exprimăm constructiv.

În orice caz, amintiți-vă că toate acestea sunt modalități prin care cei mici își comunică suferința.

 

Să vedem partea plină a paharului

Totodată, vă invit să dezvoltați un ochi special, cu care să vedeți și momentele de bucurie, conectare, descoperirile pe care le fac copiii în acest nou context.

Mulți copii sunt foarte fericiți să fie acasă cu mami și cu tati, chiar și atunci când aceștia trebuie să și lucreze. Alții sunt bucuroși că o dată cu această experiență pot merge la țară la bunici, unde pot fugi cât vor ei in grădină sau pot sări în bălți și se pot juca cu animalele. Alții pot descoperi lucruri și jocuri noi urmând interesul și ritmul propriu, în acest spațiu in care nu participa la o activitate structurată și organizată ca la grădiniță sau ca la școală.

Merită să ne reamintim că sănătatea emoțională și mentală a copiilor noștri și a noastră sunt ceea ce contează cu adevărat atât pe termen scurt cât și pe termen lung!

În articolul următor vom discuta despre cum ne putem ajuta copiii să își gestioneze anxietatea într-un mod sănătos.

Cu speranța că v-am fost de ajutor, atât eu, cât și psih. Mihaela-Leocadia Hartescu vă rugăm să ne spuneți în ce fel vă mai putem ajuta, dragi părinți, în această perioadă, și vă invităm pe grupul de Facebook Făurim Oameni – ajutor în parenting, unde veți găsi ajutor, articole utile și o comunitate formată din părinți care doresc să își crească copiii cu empatie și respect.

 

Referințe:

Sheryl Paul (2019), The Wisdom of Anxiety, Aster

Dr.Emma Farr Rawlings (2018), The Divine Child, Waterside Press

Dr.Shefali Tsabary (2012), Parintele Conștient, Ed.Trei