De ce susțin experții că premergătoarele sunt periculoase

Premergătoarele pot fi foarte atractive, în special pentru părinți: copilul e ocupat, se distrează, părintele poate să își mai facă din treburi fără să se uite la copil ca la o butelie. Sau, cel puțin, aceasta este senzația pe care o are. Adevărul este, în schimb, cu totul altul:

Folosirea premergătorului poate duce la accidente grave

Potrivit unui studiu apărut în jurnalul Pediatrics, între 1990 și 2014, peste 230.000 de copii cu vârsta mai mică de 15 luni au fost tratați în serviciile de urgență din SUA pentru leziuni cauzate sau facilitate de folosirea premergătorului.

Se face referire mai ales la lovituri, căzături pe scări, la degete prinse în diferite locuri unde cei mici, în mod normal, nu ar avea acces, la arsuri (căci, din curiozitate, copiii pot trage de fața de masă, făcând astfel să cadă peste ei recipiente cu lichide fierbinți sau obiecte grele ori ascuțite) sau pot chiar să atingă aragazul încins. Au existat, de asemenea, răni din cauza jucăriilor atașate unui premergător pentru copii. Citez din studiul de mai sus:

“Leziunile provocate de premergător pot fi severe și pot include fracturi de craniu, leziuni la nivelul creierului, arsuri, otrăvire și înec.”

Unii pot spune că sunt atenți la copii și că întreaga casă este secutizată: plimbându-se în premergător, copilul nu va avea acces la scări, la aragaz, la obiecte ascuțite, nu va avea ocazia să tragă peste el lucruri grele și nu va putea pune mâna pe detergenți. Scopul premergătorului este acela de a-l ajuta pe copil să învețe să meargă mai repede și de aceea îl vor și folosi. Iar aici vine surpriza:

Utilizarea unui premergător poate întârzia mersul independent

Imaginează-ți: vrei să înveți să mergi pe bicicletă. Te-ai mutat recent în Olanda (să zicem) și toată lumea așa se deplasează. Vezi beneficiile mersului pe bicicletă, îți dorești cu ardoare să pedalezi și tu zilnic, așa că îți rogi partenerul să te ajute. Acesta, din dragoste pentru tine, alege să îți facă viața mai ușoară: ia pentru început o bicicletă dublă. Pedalați astfel împreună, dar el menține direcția și, evident, nu aveți vreo problemă de echilibru. Capeți încredere, îți place, te simți pregătită. Primești o bicicletă, doar a ta. Te sui cu încredere pe ea, nu apuci să pui ambele picioare pe pedale și.. cazi! De ce? Pentru că până în acest moment nu ai învățat de fapt să mergi pe bicicletă. Ai crezut că știi să o faci, dar de fapt nu ai trecut prin toate etapele necesare și nu ai căpătat reflexe și obiceiuri corecte, ceea ce este periculos. Este exact ceea ce se întâmplă și cu copiii puși în premergător:

“Unii părinți îl cumpără deoarece consideră că premergătorul îi ajută pe bebeluși să învețe să meargă mai repede. Cu toate acestea, contrariul este adevărat: utilizarea unui premergător poate întârzia mersul independent. Acest lucru se datorează faptului că a învăța să meargă nu înseamnă doar a învăța să-și folosească picioarele. Este vorba mai mult despre învățarea de a se ridica în picioare, apoi de a-și găsi echilibrul și de a face pași fără sprijin.”

Claire McCarthy, MD

Faculty Editor, Harvard Health Publishing

Când bebelușii sunt puși în premergătoare, ei învață că pot să se deplaseze cu ușurință, că nu pot să cadă vreodată, că pentru a merge pot să se împingă puțin în vârfuri și asta este tot. Iar asta ne duce la următorul aspect:

Premergătoarele nu sunt recomandate de către medicii ortopezi

“Ce se întâmplă atunci când bebelușul este așezat în premergător? Având în vedere că el nu știe să meargă singur, poziția lui este totdeauna alta decât cea naturală.

Poziția respectivă va solicita nenatural articulațiile și structurile de susținere ale membrelor inferioare și în funcție de timpul petrecut acolo cât și de vârsta copilului, va avea consecințe mai mari sau mai mici.

Cel mai frecvent se accentuează poziția crăcănată a genunchilor (genu var) care începuse să se reducă dar această suprasolicitare încetinește sau chiar inversează ordinea naturală de corecție a acestei poziții. Piciorul adoptă și el o poziție caracteristică mersului în premergător – copilul merge pe vârfuri – deoarece nu are nevoie să se sprijine complet pe talpă pentru că greutatea este preluată parțial de către acest cadru de susținere. Uneori persistă această poziție și după ce copilul părăsește confortul premergatorului. Șoldul este și el solicitat înainte de termen și în cazul în care există un defect el va fi totdeauna agravat de suprasolicitare.”

Cristian Oana, medic ortoped pediatru

Sper că v-am convins prin argumentele de mai sus să nu cumpărați un premergător, indiferent de ceea ce vă spun cei care le produc sau cei care încearcă să le vândă!

Ce poți face în schimb?

Poți securiza casa, astfel încât să fie încuiate dulapurile în care țineți substanțe periculoase, colțurile să aibă protecții, la marginea scărilor să puneți poartă, să mergeți de-a bușilea și să încercați și voi să trageți de obiecte de deasupra voastră, astfel încât să vă dați seama ce poate fi periculos. Iar apoi să îți lași copilul să exploreze spațiul în care trăiește, să îl lași să se ridice în picioare ținându-se de canapea, iar apoi să se deplaseze sprijinindu-se de mobilă. Să îl lași să meargă desculț, pentru a avea aderență, și să nu îți fie teamă că o să cadă. Se va ridica. Iar într-o zi, nu peste mult timp, va face primii pași cu încredere!

Siguranța copiilor noștri este importantă, așa că, în cazul în care ți-a fost util acest articol sau rezonezi cu cele scrise mai sus, te rog să îl dai mai departe, astfel încât și alți părinți să afle că premergătoarele nu sunt un ajutor, ci reprezintă un pericol! Mulțumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *