“Mama, duc cartea asta în fugeagie ca să citim mâine mimineață!” Îmi spune asta și o ia lipa-lipa spre sufragerie, unde, de obicei, este o veioză aprinsă mereu seara. Dar de data asta e întuneric, căci Octavian a stins-o, “ca să facă economie la curent”. Izbucnește deodată în plâns și îmi spune, asa cum poate,Citeste mai mult despreCum îmi ajut copilul să își depășească frica de întuneric (în 5 pași)[…]

Suntem pe plajă cu doi copii, două sacoșe cu jucării, ghiozdane cu pamperși, haine de schimb, prosoape, fructe, apă, cearșaf pe care să stea fata, căci altfel s-ar murdări pe picioare cu nisip, iar asta se pare că este innacceptabil. Știm că șezlongul l-am plătit doar ca să putem sta la umbră, nu apucăm săCiteste mai mult despre“Poftește copilul!”[…]

Cunoaștem cu toții păpădiile: cresc oriunde, oricum, habar nu ai dacă au nevoie de soare sau umbră, de mai multă sau mai puțină ploaie. Cresc și pe câmp, dar și prin crăpăturile asfaltului. Rezistă la vânt și, dacă se întâmplă să calci pe ele, își revin fără probleme. Dar orhideele? Prima oară când am primitCiteste mai mult despreAi în grijă un copil orhidee? Iată cum să îl ajuți să înflorească![…]

Multă vreme nu am crezut că am reușit. M-am învinovățit, am plâns, am reluat scenariul a tot ceea ce s-a întâmplat de mii de ori, m-am întrebat ce aș fi putut face diferit. Abia după nașterea celui de-al doilea copil am făcut pace cu mine. Înainte de a deveni mamă, știam că vreau să alăptez,Citeste mai mult despreAlăptarea – un melanj de perseverență și vinovăție[…]

Suntem crescuți cu prejudecăți și stereotipuri: băieții sunt puternici, fetele sunt frumoase. Băieții nu trebuie să își arate emoțiile, sunt fraieri dacă plâng. Ei trebuie să își înghită lacrimile, doar așa vor deveni bărbați. Iar fetele? Ele trebuie să fie cuminți, să nu deranjeze, să fie ca niște flori de hârtie puse pe frigider: săCiteste mai mult despreStă în puterea noastră să aducem schimbarea[…]

Suntem pe locul 2 în Europa la obezitate infantilă. Până să mergem la mare nu am prea crezut asta, căci îmi petrec timpul prin parcuri cu copii mici, nu ies în oraș, nu am tangențe cu copiii mai mari. Dar zilele astea i-am văzut. Copii mai mari sau mai mici, cu greutatea mai mare caCiteste mai mult despreFăurim oameni sănătoși[…]

.. sau cum trecem de la “nu te murdări” la “hai, fă plici în baltă”. Era o reclamă la un detergent când eram eu mai tânără în care se spunea “murdărirea este bună”. Nu prea am înțeles eu atunci ce voiau să spună, dincolo de ideea de a-și vinde produsul. Abia după ce mi-a crescutCiteste mai mult despreDe ce este esențială joaca senzorială în dezvoltarea copilului[…]

L-ai rugat o dată, i-ai spus a doua oară și a treia oară îți vine să țipi. Ai zice că nu te aude, dar e lângă tine. Se joacă liniștit în continuare și pare că îți ignoră nu numai cuvintele, ci și prezența. Nu vrei să țipi, nu vrei să îl ameninți, nu vrei săCiteste mai mult despreCum pui limite cu blândețe – în 8 pași[…]

“Mami, pipi!” – “Intră în mare, dragul meu!” .. din păcate acesta este un dialog des întâlnit, căci mulți părinți merg pe ideea că un pipi e inofensiv. Și cel mai probabil unul singur, în marea cea mare, așa și e. Dar nu e unul. Și așa ajungem să ne scăldăm cu toții în mareaCiteste mai mult despreDoar un pipi mic în marea cea mare[…]

“Cere-ți iertare!”, “Spune-i că îți pare rău!”, “Nu îți mai dau înghețată dacă nu îți ceri scuze!” Cu toții am vrea ca cei mici să arate că le pare rău, să fie empatici, atenți, să își ceară scuze din suflet. Dar noi o facem? Și dacă da, ne cerem oare scuze și față de eiCiteste mai mult despre“Îmi pare rău” – de la obligație la sinceritate[…]